CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA ANALITICÃ NUMERICÃ
(continuare)
1.3. Metode de prelucrare (continuare)
p. 25
1.3.2. Desenul matricial
Medii ale siturilor/tipurilor culturale ([v. tabele cu
date]), reprezintă deja un câștig substanțial, permițând compararea obiectivă a
unor situri diferite, cu o geografie și cronologie diversă. Cel puțin la
început cifrele ar putea să pară "abstracte". Chiar și apoi, când s-a
produs familiarizarea cu sistemul, creșterea volumului de informație primară
poate face dificilă interpretarea datelor. Mai mult chiar, disecția analitică a
formelor, utilă pentru măsurători, oferă date atât de disparate încât pune la
grea încercare imaginația, în tentativa de reprezentare mentală a formelor.
Am numit această imagine "matrice", fiindcă,
deși obiectul respectiv lipsește din lot, el reprezintă modelul mental pe care
îl urmează olarul, "ideea" generatoare. Așa cum deja am sugerat,
faptul că olarul este conștient sau nu că urmează un anumit model mental este
oarecum indiferent în acest context tehnic (oricum, subiectul poate scăpa
într-o dezbatere subtilă și volatilă în același timp). Importantă, aici, este
constatarea obiectivă, demonstrabilă,
a existenței unei tipologii. Psihologia experimentală arată că orice acțiune,
oricât de simplă (e.g.: spargerea unui ou mai ales pe coasta Americii),
presupune un proiect mental inițial. Iar cum producerea ceramicii nu este o
acțiune dintre cele mai simple, este cert că obiectul există în mintea olarului
încă de când frământă pasta (întrebați un olar sau răsfoiți un manual de
psihologie!).
Câte tipuri de medii putem avea tot atâtea desene
matriciale putem produce. Construcția pornește de la alegerea arbitrară a unui
diametru maxim, utilizându-se apoi relațiile înălțime/diametru maxim (I/a), înălțime superioară/înălțime (Is/I), diametru la gură/diametru maxim (f/a) etc. În tabele figurează informații
suficiente pentru construcția unui desen matricial, ba chiar și informații
"parazite" (Fs, Fi, M/f, P/k ; pentru semnificațiile indicatorilor, v. Anexele). Acestea sunt fie prea
expresive pentru a renunța la ele (F*),
fie necesare comparației vaselor întregi cu cele fragmentare. Mai mult, aceste
informații "parazite" au rolul de a verifica construcția. Se întâmplă
ca desenul să nu se "încheie". Punctul B se stabilește urmând seria proporțiilor amintite (I, Is, M/I, IG, Ls), la intersecția
unghiului din B cu orizontala b
(trasând invers, din C - unghiurile fiind opuse la vârf -,
punct pe care îl cunoaștem). Există situații când punctul B, astfel stabilit, nu are valoarea înscrisă pe coloana Fs. Dacă diferența este mică (sub 1),
eroarea este tolerabilă. Dacă diferența este mai mare (>1), ea se datorează
fie unei greșeli de măsurătoare, înregistrare sau calcul, fie neomogenității
lotului (medii făcute cu vase întregi plus fragmentare)[42]. Situația
avertizează asupra unei erori, care, posibil, altfel ar trecut neobservată.
Desenul este deci nu numai o posibilitate de revenire pe tărâmul intuiției,
într-un fel sintetic, dar și o posibilitate de verificare a informațiilor
stocate.
p. 26
Importanța desenului matricial nu este totuși de
exagerat, la nivelul cercetării. În absența cunoștințelor avansate de
automatizare, acest desen se realizează, încă, manual[43], ceea ce presupune
un consum de timp care este un preț prea mare față de avantaj științific
realizat. Procedeul este important în primul rând pentru că permite celor care
nu au timp să aprofundeze sistemul și curriculum
demonstrativ să perceapă rezultatele, la nivel intuitiv.
MAI DEPARTE - § 1.3.3. (grafice cu două coordonate)
[42] Un exemplu în
acest sens în TEODOR E. 1996, p. 16, coroborat cu
figura 12.
[43] Automatizarea s-ar
putea realiza, în Autolisp, sub ACAD, însă importanța domeniului nu
justifică un asemenea efort de proiectare.